sâmbătă, 1 august 2015

Sevrajul

Era seară când mi-am dat seama că nu sunt buricul pământului şi că, de fapt, niciodată n-am fost. E drept, nu m-am prins imediat ce se întâmplă, în prima fază am crezut că s-a luat curentul şi m-am repezit  să scot frigiderul din priză. Din camera mea şi până în bucătărie înjurasem deja toţi proştii şi incapabilii ce compun restul lumii, inclusiv pe cei care n-aveau nicio legătură cu energia electrică, doar am zis că pe toţi, nişte nesimţiţi. A fost putin şocant să constat că frigiderul funcţiona. Am stins şi am aprins de câte trei ori neonul din bucătărie ca să mă conving că în casă e curent electric. A fost ciudat, foarte ciudat, pentru că dup-aia m-am dus să verific şi robinetele. Apa curgea. M-am uitat pe geam, copacul era tot acolo, blocul vecin tot acolo şi un nesimţit trecea pe stradă, nesimţit, am zis, dar încă nu pricepusem exact despre ce era vorba. Nu mai ţin minte exact, dar e foarte probabil că m-am gândit că nesimţitul respectiv e şi prost, ce era să fac, era unicul om care a trecut în acel moment prin dreptul geamului meu taman când mă uitam eu pe el, pe geam, zic. Coroborând, am ajuns la conluzia că Universul continua să existe deşi simţeam că îmi scăpase de sub control. Un prost, şi ăsta, că vă zic, nu mă prinsesem încă ce se întâmplă dar începeam să am o bănuială.


Ce să vă spun, a fost greu, foarte greu, nu doresc niciunui buric al pământului să treacă prin ce-am trecut eu. 

A fost ca un soi de sevraj. Oriunde mă uitam, nu mă mai vedeam pe mine îmburicându-mă, cum altfel decât  în folosul omenirii, ceea ce mă debusola complet, de fapt nu mă mai vedeam nicăieri şi nu înţelegeam cum de mai funcţiona fără mine orice avea de funcţionat. Nişte evident că nesimţite şi proaste mecanisme funcţionau şi făra să le butonez eu, e drept că altfel, pot să vă spun şi de ce, în caz că n-aţi înţeles încă. Ba, mai mult, unele mecanisme aveau tupeul să funcţioneze chiar mai bine, dar în timpul sevrajului nu am putut să recunosc aşa ceva, că mi-era prea rău. Cum vedeam un mecanism funcţionând, cum mă lua tremuratul. Nu ştiu exact de ce, dar presupun că de frică. Îmi dădeam seama că trebuia să mă confrunt cu răspunsul la întrebarea : dacă nu mai sunt buricul pământului... atunci ce sunt şi care mi-e rostul ? 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu