Sensei

Statea turceste, ca tac-su’ :-) si astepta...nu se stie ce, poate sa vina leriile si fragolarzii sau muzele cu plete violete, vorba cavalerului...
Pe naiba, n-avea ea norocul asta. A venit un pitic.
-Buna, zise. Sunt piticul de la Nimic N’arerost, am vorbit la telefon.

O pasare rosie cu cioc galben se aseza pe un fir imaginar, atarnat intre ceva si altceva si incepu sa se roteasca in jurul firlui, ciripind: mancatisanatosbeti2litrideapapezifumatulpoatesaucidaevitatiexcesuldesarezaharsigrasimiiubitineconditionat.
Ciripi asa de trei ori, dupa care ramase atarnata cu capul in jos.

-Vine si roscata imediat,zise piticul.
Roscata veni, o tipa la vreo 40 de ani, arata superb si purta un costum din piele, rosu. Intinse mana, false si rosii, zambi,implanturi.
-Buna, zise.Sunt Furia...Anger, for connaisseurs. Stau aici pana iti trec.

Suna mobilul.
-N-ai venit ieri la parastasul lui Th, te-a apucat amocul, asa-i?
Era sensei, inginerul...:-),era campionatul din octombrie, era "ne vedem cu totii pe 17, ati avut dreptate...trebuie sa ne vedem mai des, mergem la doamna M. s-o colidam, inainte de Craciun?"

Furia pleca, furioasa.Piticul isi lua pasarea si o urma. Firul cazu.