Subiectu' cu secsu'

Ia uite-ma si pe mine ce ma mai laudam aici. Cica eu ca eu voi scrie nevoalat...
Vrajeala, uite ca nu pot. Daca mama n-a iesit niciodata din baie altfel decat regulamentar "voalata" in halat, iata ca...nu am putut sa scap chiar de toate. E bine / e rau ( brrr ) , nu stiu si nici nu conteaza.
Realitatea este ca fac un totusi un efort ca sa vorbesc despre asta, n-o fac chiar natural. Poate de aceea, de multe ori, imi iese chiar ca nuca in perete. Asa ca un ras isteric la un banc porcos a carui poanta, nu a fost, de fapt, inteleasa. Dar (macar atat) nu ma umplu de tepi atunci cand o fac altii.Chiar ma oftica faptul ca nu pot s-o fac si eu.
Dar sa-mi scriu, totusi, subiectu’ cu secsu’, daca tot m-am apucat...prea multe explicatii te fac cam dubios...
O fi si din cauza varstei.De fapt, sigur este. Mai tanara cand eram...apreciam artificiile.Acele lucruri care inseamna un anumit tip de cunoastere. Unii sunt "connaisseurs". E ok, chiar e.Se pot "scoate secunde pretioase" cu asta. Pentru a obtine "secunde pretioase" personale in cursa in care alergi zilnic, cu fizicul si psihicul tau...cred ca e nevoie, in primul rand, sa te cunosti.
Daca te cunosti si esti si "connaisseur" la modul general, al reactiilor sexului "opus", yay for you! Satisfaction guaranteed, treaba buna. Desigur, nu intotdeauna. Uneori, pur simplu, nu se leaga. Asta chiar e normal.Numai sa tii minte si sa nu-ti faci probleme.Alteori...treaba buna a iesit, te-ai/s-a intors cu spatele sa bagi/bage somn...si apoi, de undeva (desigur, tot din creier) apare insatsfactia. Cu alte cuvinte, ai luat aspirina, ti-a trecut durerea de cap...dar te-a luat durerea de stomac.La subcapitolul artificii as mai zice ceva: uneori, un artificiu poate sa pice fix ca un tril de-al lui Mihai Traistariu varat cu anasana in economia melodiei. Cred ca depinde de asteptari, nu ne putem ascunde nicaieri de ele...
Bine ca am ajuns la melodii pentru ca abia asteptam sa ma leg de subcapitolul "vioara".Eheeeii, asta da. Daca ai vioara ta si te simti Paganini cu ea...daca esti vioara cuiva si se simte Paganini cu tine...oops, era sa zic "nu conteaza secsu’ " dar iesea altceva si nu sunt lesbiana.Nu ca m-as opari, si nici nu cred ca as denatura subiectul.Pur simplu, nu sunt.
Dar de fapt...ce zic eu? Nu e musai vioara.Ideea e sa fii si tu un cineva acolo, sa iubesti un instrument si savreisacantisacante.
Uitam ceva important : si la urma (oops,nu pe urma, nu apoi, ci acel crezut uitat "si la urma"... a fost un "citat" involuntar...papa Freud, pleca de-aici cu lapsusurile tale!) interpretul sa adoarma cu instrumentul in brate sau cu capul pe instrument.
Curat nevoalat !