Luni dimineaţă

Luni dimineaţă.
Eu nu ştiu de ce am făcut eu atâtea spume aseară.Ştiam, de fapt, de la bun început ştiam că n-am ce alege, că nimic nu se va schimba pentru mine, pentru alţii ca mine care ştiu asta ca şi pentru acei români care, deşi pare incredibil...nu ştiu asta. Probabil că şi circul mediatic a contribuit la clăbucii mei. Mă uitam la Antena 3 şi simţeam că îmi va lua capul foc. Uite cum aştepta lumea rezultatul exit-pol-ului privind pozele a 4 candidaţi, pe zgomotul de fond ce sugera bătăi de inima... Cred că asta m-a înspumat fără să şi realizez cauza.
Speranţă? Ha? De acord cu Mircea Badea, cu amendamentul că acea incredibilă speranţă de care mai suferă unii romani...eu aş numi-o de-a dreptul boală. Mintală.
Poate ar da bine să zic că nu mă pricep la chestii legate de politică. Dar asta n-ar fi nici măcar modestie, ar fi o fiţă de cucoană bătrână dând din gene false. La ce mama dracului să te pricepi? Ce e atât de greu de descifrat încât să poţi spune că nu te pricepi? Aaa...că nu ştiu toate şopârlele politicii româneşti la modul concret, la acel mod care să mă facă să mă dau mare că un nepot de văr de-al vecinei care lucrează la... a auzit sau văzut în timp ce... cum că... şi, în concluzie, ar fi o catastrofă naţională să iasă ăla în loc să iasă hălălalat... Chiar nu ştiu ce să mai zic deşi realitatea e ca vreau să zic , totuşi, ceva.
Şi ştiu, de fapt, ce vreau să zic. Asta vreau să zic : tot timpul mi-am spus că boborul nu e de vină de catastrofa pe care o trăim. Retractez, în sfârşit. Boborul e de vină. Dacă, indiferent de motivaţie, în 2009 există români ce îşi vând votul sau dacă există români care mai speră că votând ceea ce avem la dispoziţie pentru a vota...se mai poate schimba ceva în ţara asta...atunci da, boborul e de vină. Inclusiv eu sunt de vină, nu ştiu exact prin ce... dar la catastrofa asta trebuie sa fi contribuit cumva, noi toţi, cu mic, cu mare, cu prost, cu deştept, cu bogat, cu sărac.