duminică, 2 mai 2010

M X doi-doi, madam...

Cum naiba era figura aia pe care o botezasem MX doi-doi? Era ceva cam aşaaa, cam ca o figura a unui magician... şi parcă implica o scuturare a umerilor. Că veni vorba despre umeri : ce e chestia asta de pe umerii mei? Iar a venit omenirea toată, mapamondu’ ntregu’ şi s-a aşezat pe ei? Ce? N-a venit nimeni şi nimic? Atunci...de ce stau cocoşată? Aha...care va să zică de aceea mă doare stomacul, mi-a intrat probabil vreo coastă în el...

Adevărul e că nu trebuie să cauţi în afară ceva cu care să-ţi găureşti stomacul, ai la tine tot ce-ţi trebuie pentru asta, madam.

XM patru-patru ! Cine zice că dacă MX doi-doi a ţinut de n ori va ţine şi a "enplusuna" oară?
Dacă figura veche nu ţine...ar trebui să găsesc alta şi s-o execut repede şi cu abilitate în aşa fel încât să nu am timp să mă zăresc făcând-o.Îmi trebuie "a hand quicker than the eye", cam aşa ceva... Pentru că dacă mă zăresc mă loveşte iar blazarea sub forma : Ce faci madam, iar îţi aplici figuri de resuscitare, hahaha? Cât crezi că o să te ţină, hahaha ?

Eh, tristeţile mele... cine are nevoie de ele? Nimeni, nici chiar eu.

Mda, I just love this song so much...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu