Cred că e cazul să încep să mă mândresc cu faptul că, întotdeauna , indiferent câte picioare am avut , într-un moment sau altul, am fost prea mult. Nu de alta, dar s-ar putea să uit şi să dau, într-o zi, colţul , fără să o fi făcut.
Vino, lume, să mă vezi. Sunt preamultul însuşi, preacomplicatul, prea-preaul şi foarte foartele.
Îmi stă bine, nu-i aşa? Nu-i aşa că sunt simpatică? Parcă v-ar veni să-mi trageţi o "subţirică" peste fund, este? Dacă folosiţi o anumită cheie, dau din mâini şi cânt O tannembaum, dar numai de Paşte.
Ar fi cazul să vă uitaţi, oferta este limitată, o ofer cât o ofer şi pe urmă mă ia somnul.Deşi...vă puteţi uita în continuare, sunt simpatică şi când dorm. Am aşa un somn...de-ţi vine să-mi tragi o "subţirică" peste fund.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu