Scena

Scenă : o femeie de o vârstă incertă stă pe un fotoliu admirând absentă un perete (admirând absentă e intenţionat).
Oare ce gândeşte femeia, oare ce îi trece femeii prin cap? Nefiind Bulă pe front, nu-i trece nimic, doar am spus că era absentă.
E momentul să intre în scenă câinele şi să se aşeze la picioarele ei. Câinele intră, dar nu din prima, dă întâi cu laba pe partea cealaltă a uşii, femeia se ridică să îi deschidă uşa, nu , nu îi foşneşte rochia, ci treningul.
Scena se duce naibii, ţigările la fel, am uitat să spun că mai erau doar două în pachet.
Puii mei, nici o scenă ca lumea nu sunt în stare să "comit"...şi vroiam, de fapt, să-mi creez şi eu o legătura cu ceva valoros:


(Theodor Aman-Portret de femeie cu câine)


Să-mi fie învăţatură de minte...