S-o descurca ea...

Am uitat-o pe săraca Ştepty în concediu. Şi tristă.

Nu prea ştiu ce să mai scriu despre ea. Uneori îmi pare că nici n-o cunosc, de fapt.Serios acuma, m-am apucat eu, dar... ce să fac eu cu ea, în continuare? Ce personaje şi întâmplări să-i scot eu în cale fără să o transform într-un soi de Alice de blog? "Blogolumea" e plină de Alice iar eu nu pot să-i fac aşa ceva lui Ştepty, nu pot s-o fac o altă Alice, nemernicul ei de orgoliu nu m-ar ierta, probabil, niciodată.

Nu ştiu ce să fac, aşa că am s-o las, deocamdată, acolo, pe o bancă, într-un parc al unui oraş torpit .

S-o descurca ea...

Poate că la un moment dat va trece cineva şi o va întreba "Vă simţiţi bine? Vă pot ajuta cu ceva?" aşa cum a întrebat-o tânărul acela, nimerit din întâmplare pe drumul acela de coşmar, din noaptea aceea de coşmar cu fundal de urlete de câini în Parcul Circului... şi ea se va scutura şi va pleca mai departe. În concediu, desigur.

Sau poate că năucile o vor lăsa în pace. Poate că va scoate cartea din rucsac şi tristetea ei se va disipa pentru că va trebui să fie foarte atenta la imaginea cu Lok şi Fa, ascunşi de coroana stufoasă a copacului mort, pândindu-şi soarta fără să ştie că asta fac.