DGA

Avertisment : peste probabil trei zile (deşi sper să fie timpul mult mai scurt) voi susţine că ceea ce am scris aici se datorează efectului analgezicelor şi nesomnului  căci da, o nesuferită de nevralgie mă ţine trează noaptea de vreo două nopţi.

Cred că cele mai mişto cuvinte pe care o femeie le poate auzi de la un anume (pentru ea) bărbat sunt  "don’t go anywhere". Acum să şi traduc. DGA se traduce, pe scurt, prin "nu pleca nicăieri", pe semi-lung, prin "nu pleca de aici până mă întorc" şi pe lung prin : "femeie, stai  aici, nu te mişca din locul ăsta că mă întorc imediat. Trebuie să plec acum, în clipa asta, să câştig/pierd/mă lupt pentru/ un premiu ( în vremuri imemoriale poate că vorbele ar fi fost "să mă duc să vânez ceva pentru masa de prânz"  :D ) , dar am să mă întorc aici, te rog nu pleca şi nu lăsa locul ăsta gol de tine, sau, cu alte cuvinte, plin de lipsa ta"

Să dea naiba, numai o nevralgie mă putea face să mă uit  noaptea la "filme cu Rambo", fie şi cu Rambo pilot de curse. Da’ pe bune acuma... ce "te iubesc pân’ la sfârşitul veacurilor", ce Richard Gere cu trandafiru’ pe scara rulantă, ce ...alea, alea. DGA mi se pare suficient. Şi necesar. Mă rog, necesar în măsura în care e să fie :D

Mă duc la piaţă, pa, jurnal.