Vorbisem banalitati, intre noi si cu ceilalti. Am iesit apoi, in iarna de afara. Viscolul urma sa mi se opuna si urma sa-l ajute, din spate.
O seara buna !
Viscolul urla in duet cu orgoliul: nu, nu, te-ai facut deja ca nu auzi, ca nu vezi…
Si apoi…secunda.Nu inteleg aceste secunde, si nici nu trebuie. Deodata, alergam si viscolul ma ajuta, din spate.
Am ajuns, am ajuns la timp, altfel…as fi numarat acum, la ceas tarziu, o caldura mai putin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu