vineri, 12 februarie 2010

Duh la borcan

Pesonajul virtual care (wow) sunt este sabotat de o nesuferită gastrită reală.

Aş scrie ceva de genul "gândurile şi stările noastre expiră într-un context pentru a se reîmprospăta în altul" dar nu scriu pentru că nu-mi dau seama dacă asta are o logică, este o banalitate sau o aiureală. Sau am scris deja?
Nu mă pricep, nu ştiu ce legătură există între gastro şi cerebro dar mi- e clar că şi cerebro al meu e defect.

Mă simt ca într-un borcan, te pomeneşti că m-am transformat într-un duh, un duh cu o durere fizică pe care nu-l invocă nimeni şi nici n-are chef să iasă prin forţe proprii, nu acum, nu în această dimineaţă urâtă.

...duhul cu gastrită din borcanul gol de murături.

2 comentarii:

  1. Gastrita e in trenduri; eu am combinat varza cruda si ciocolate si...bun venit belea:))
    Ai grija de tine; nu era sezon cu dureri de burta dar afara e juma primavara, deci se pune:)

    RăspundețiȘtergere
  2. Daaa...se pune, s-a pus deja...
    acuma ar trebui să se şi..."topească" , ştii?
    Dacă nu...îi arat eu ei !!!! :-)

    RăspundețiȘtergere