Revin

Ia să vedem cum reuşesc eu să mă îmbăt cu un vin prost pe care l-am cumparat ca să fierb în el nişte cârnaţi proaspeţi care tocmai s-au cam ars, unde cam este doar aşa, ca să fiu drăguţă, eu fiind, de felul meu, o drăguţă şi m-am gândit să fiu drăguţă şi cu mine. Şi să bloguiesc simultan, încercând să nu ard nici ficăţeii de pui care-s în tigaie în timp ce eu tastez. Eu ştiu că sunt mulţi cunoscători care ar zice să gătesc la foc mic. Am învăţat că se poate şi la foc mic, băi, cunoscători, dar nu ştiu să măsor timpul, na.

Măcar ficăţeii sunt ok iar vinu’-i prost dar rece. 

Acum ar trebui să scriu, în continuare.

Să zicem că din treaba cu bucătăreala rezultă, dacă te chinuieşti să extrapolezi, că n-am fost niciodată o femeie dăşteaptă cu bărbaţii sau o gospodină  permanent descurcătoare în bucătărie. De fapt, nu-mi place niciuna dintre caracteristicile astea două şi acum aştept o altă categorie de cunoscători (sau tot aia)  să-mi explice de ce.

Sunt furioasă, furioasă rău pe mine şi pe lume şi ăsta e cel mai prost moment să încerce cineva se îmbete cu vin prost, pentru că nu va reuşi să se îmbete iar vinul prost... e vin prost, ficaţii noştri ştiu de ce.

La naiba, va trebui şi eu să (re)încep să bloguiesc normal, de pildă să povestesc chestii din tinereţe sau să mă refer la situaţia politică în contex larg sau la câinii maidanezi în nu contează contextul.  Sau ar trebui să mă apuc de situaţiile alea ce mi le-am trimis pe mail, de la serviciu, ca să le lucrez acasă  în weekend, pentru că n-am avut chef, toată săptămâna ce-a trecut, să lucrez la ele.

Ok, hai să scriu blog :

1.tinereţea mea e o telenovelă, merg cu ea la orice concurs de viaţa bate filmul.

2.situaţia politică mondială e în budă, urmează cyber punk / distopia reality show.

3. câinii maidanezi ne pot fi raman sau varelse, şi una şi alta, când una, când alta, de noi depinde să triem şi să facem ce ne e mai util şi mai firesc omenesc, cine nu ştie ce-s astea raman şi varelse să dea cu Google 

4. Nu lucrez la nicio situaţie, na. Trag speranţa să fiu fată dăşteaptă şi să mă scot , mâine la serviciu.Cu atât mai mult că situaţia aia nici nu arde. De fapt, e la foc mic.Şi am uitat, naibilui ( cum zice o tânără colegă ) că am un zâmbet fermecător şi glume valabile pe mine, ca să zic aşa. Poate voi reuşi să mă scot. Dacă nu... scriu alt blog, mâine.

5. Hai şi cu Roşia Montana, deşi nu era în plan : să vă mut, nu suntem gunoiul Europei ca să vă scoateţi voi banu’ gros. Şi aurul e-al nostru şi al nostru trebuie să rămână, oricât timp ne-ar lua să-l scoatem de unde e,  nu dau doi bani la schimb pe redevenţe, ca să zic aşa.

Na, că am zis-o ca tata. Numai că el n-avea nevoie de vin ca s-o zică.

Mi-am mai pus un pahar cu vin, că primul a fost (sau pare  că a fost ? ) degeaba.  Hai să revin ( hihihi ! revin se potriveşte la fix !!! ) şi să fiu o doamnă : praful se va alege , mâine dimineaţă de el-de vin, zic- în situaţia în care mâine voi reuşi să mă trezesc devreme şi să fac jogging printre blocuri.

Hai s-o închei apoteotic, să-mi pozez florile de pe pervaz, numa’ puţin, să le întorc "cu faţa" spre mine: