Nu-mi amintesc să-mi fi dorit vreodată, mai mult ca în seara
asta, să nu sufăr de damblaua implicării, de frica de a nu şti şi înţelege sau
de nevoia de a şti şi înţelege.
Niciodată nu mi-am dorit , mai mult ca în seara
asta, să nu fi cunoscut vreodată satisfacţia unui lucru început şi dus la capăt, cu mânuţele astea
două şi / sau cu capul ăsta, ca să zic aşa, şi să aflu, astfel, de care beţie de om idiot e asta. Sau de care
orgoliu.
Niciodată nu mi-am dorit, mai mult ca în seara asta, să scap
de toate astea ca de o râie, să existe pe lume un descântec care să mă
elibereze de ele şi mâine să nu le mai am. De mâine să fiu un om liber de toate
aceste prostii, să nu le mai car după mine, ba, mai mult, să le şi
propovăduiesc altora, într-o lume în care "merge şi aşa" va guverna probabil, până la sfârşitul ei, al lumii, zic.
Ducă-se.
Na,ca ne-ai lasat pe toţi cu ochii mari ! Gura am avut noi grija sa o incidem... Evident,ne vom ridica de la masa,mai inainte ca tot vinul sa fi fost băut si toate lumanarile stinse...Pe drum ne vom intreba : "Ce a fost asta ?? " Ei, cum ce?! O cina romantica la sfarsit de septembrie ,in ton cu ploaia,zbuciumul si raceala de afara si din sufletele unora dintre noi ... Multumim ptr.tot !
RăspundețiȘtergereOf. Am să mă gândesc, promit. Sper să reuşesc să pun şi de-o cină romantică pe blog. Nu mi-e uşor, nu ştiu dacă o să-mi iasă. Promit doar să încerc :-)
ȘtergereSper să fi scăpat între timp de necazuri de genul ăsta.
RăspundețiȘtergereAm scăpat un pic :)))) Ieri n-am fost în stare să scot o vorbă. Azi mi-a revenit ăăă... glasul. Pe cuvântul meu că eu sunt prima care mă obosesc , pe mine-mă :-)
Ștergere