Blog de dragoste

Eu în seara asta am să postez un blog de dragoste. Sau am să bloghez un drag de post. Sau, şi mai bine, am să draghez un post de blog. Nu-i aşa că sunt o indecisa? Ăla nu, ăla da, deci da.

Eu nu ştiu de ce mă bag, aşa de des, în chestii la care nu mă pricep. Bine, nu mereu şi nu în orice . De exemplu, nu mă bag la poezie pentru că e prea uşor, mai ales în momente ca acesta. În orice caz, aşa am auzit, că e mai uşor atunci când nimic nu ai a spune. Pe de altă parte, am auzit că tot românul s-a născut poet. Probabil că prozatorii români fie nu s-au născut români, fie s-au născut dar pe urmă au crescut în altă direcţie . Nu ştiu exact, că nici la asta nu mă pricep, dar m-am băgat şi acum îmi pare rău şi trebuie să-mi cer scuze dar parcă nu m-aş băga deorece nici la asta nu mă pricep.

Sigur, dragostea e un subiect. Un subiect de iubire. Iubesc subiectul dar nu mă pricep la el. Eu nu ştiu dacă toata lumea a observat asta, dar eu am observat că cel mai mult iubim când nu ne pricepem. După ce ne pricepem, scriem bloguri. Nu e bine, nu, nu e bine. Putem să scriem bloguri şi când nu ne pricepem, că de aia a venit primăvara. Sau poate e invers. Invers? Stai aşa...invers cum ar fi? "Invers"ar fi ceva de genul "scriem bloguri şi când ne pricepem ca de aia n-a venit primăvara".
Ahaaa! !! Deci de aia a întârziat primăvara, pentru că pricepuţii la iubire au scris bloguri...

Dom’le, ideea e că nu contează ce ai vrut, ba nu contează nici măcar ce n-ai vrut să spui, atât timp cât poţi trage o concluzie.

Concluzia este un lucru de care trage toata lumea. Că de aia e lumea asta aşa cum e, pentru că ea însăşi, lumea, nu trage concluziile în aceeaşi direcţie, trage în direcţii diferite şi întinde concluziile, ele se lungesc şi uneori se rup. Am auzit deseori expresia "ai rupt-o-n fericire" şi n-am ştiut niciodată la cine/ce se referă "o", cu alte cuvinte, care este complementul. Acum realizez: complementul sau mai degrabă complementa, că pare a fi la feminin, ar putea fi concluzia, de unde deduc (asta pentru că nu mai vreau să trag şi eu) că şi de complement(ă) se poate trage şi mi se pare firesc, dacă una e alta, se trage co... ăăă... se cheamă că şi alta e una.

Şi, ca o concluzie firească (am vrut să scriu invers, "ca o firească concluzie, ca să accentuez, dar ieşea o căcofonie)dacă se poate trage de complement, se poate trage şi de atribut, şi de predicat şi da, că aici am vrut să ajung, se poate trage şi de subiect.

Fantastic, ce simplu e să scrii un blog de dragoste !